Politica UE

Politica Europeană de Vecinătate (PEV) reglementează relațiile UE cu 16 dintre cei mai apropiați vecini ai UE din est și sud.

Parteneriatul Estic

Parteneriatul Estic (PaE) reprezintă o dimensiune estică specifică a PEV, lansată în 2009. Scopul parteneriatului este de a consolida și aprofunda relațiile politice și economice dintre Uniunea Europeană, statele sale membre și șase țări partenere din Europa de Est și Caucazul de Sud: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

O nouă agendă după 2020

De-a lungul anilor, PaE a avut un rol esențial în apropierea UE și a țărilor partenere. Summitul PaE din noiembrie 2017 a marcat o nouă abordare prin adoptarea agendei comune de reformă intitulată ‘20 de rezultate pentru 2020‘. Acest ambițios plan de lucru axat pe obținerea rezultatelor tangibile pe teren și îmbunătățirea vieții oamenilor în patru domenii principale de politici: (1) o economie mai puternică; (2) o guvernanță mai puternică; (3) o conectivitate mai puternică; și (4) o societate mai puternică – împreună cu țintele pentru probleme transversale cu privire la gen, societatea civilă, mass-media și comunicarea strategică.

Lucrările la o agendă succesoare au început în 2019 cu o consultare amplă și incluzivă. Comunicarea comună: Politica Parteneriatului Estic după 2020: Consolidarea Rezilienței – un Parteneriat Estic care livrează rezultate pentru toți și Concluziile Consiliului privind politica Parteneriatului Estic după 2020 care au rezultat au stabilit o nouă agendă pentru parteneriat în jurul următoarelor cinci obiective politice pe termen lung:

• împreună pentru economii reziliente, durabile și integrate;
• împreună pentru instituții responsabile, statul de drept și securitate;
• împreună spre reziliența de mediu și climatică;
• împreună pentru o transformare digitală rezilientă;
• împreună pentru societăți reziliente, echitabile și incluzive.

Această nouă agendă a fost prezentată în continuare în Documentul comun de lucru al serviciilor Comisiei: redresare, reziliență și reformă: priorități post-2020 pentru Parteneriatul Estic adoptate în iulie 2021, a fost structurată în jurul a doi piloni: investiții –care urmează să fie sprijinite de un plan Economic și de investiții de €2,3 miliarde în formă de granturi, finanțare mixtă și garanții, cu un potențial de mobilizare de până la €17 miliarde în investiții publice și private. Planul conține un set de inițiative emblematice pentru fiecare dintre țările partenere și un pilon de guvernanță care să sprijine și să susțină investițiile și să contribuie la consolidarea societăților reziliente și echitabile care nu lasă pe nimeni în urmă.  La 1 ianuarie 2025, s-a mobilizat o sumă totală de €14,5 miliarde prin granturi bilaterale și regionale, finanțare mixtă și garanții. Fondurile mobilizate oferă sprijin pentru investiții publice și private în domeniul transporturilor și energiei, accesul la finanțare pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, reziliența mediului, transformarea digitală, sănătatea și capitalul uman.e structurat în jurul a doi piloni: investiții –care urmează să fie sprijinite de un plan Economic și de investiții de €2,3 miliarde în formă de granturi, finanțare mixtă și garanții, cu un potențial de mobilizare de până la €17 miliarde în investiții publice și private. Planul conține un set de inițiative emblematice pentru fiecare dintre țările partenere și un pilon de guvernanță care să sprijine și să susțină investițiile și să contribuie la consolidarea societăților reziliente și echitabile care nu lasă pe nimeni în urmă.

Top zece ținte pentru 2025

Ca parte a agendei, o selecție de top zece ținte pentru 2025 a fost identificată drept acțiuni prioritare viitoare:

1. Investiții în economii competitive și inovatoare – 500.000 de ÎMM-uri susținute
2. Investiții în statul de drept – toți funcționarii de nivel înalt își declară activele economice și aceste declarații sunt verificate
3. Investiții în conectivitate durabilă și inteligentă – 3.000 km de drumuri prioritare și căi ferate construite sau modernizate
4. Investiții în oameni și societăți bazate pe cunoaștere – 70.000 de oportunități de mobilitate individuală pentru studenți și cadre didactice, cercetători, tineri și lucrători de tineret
5. Investiții în domeniul securității și rezilienței cibernetice – un cadru consolidat pentru identificarea și abordarea amenințărilor hibride prezent; capacități consolidate ale partenerilor pentru a crește reziliența cibernetică și a combate criminalitatea informatică
6. Investiții în energie durabilă – 250.000 de gospodării reduc consumul de energie cu cel puțin 20%
7. Investiții în mediu și climă –alte 3 milioane de oameni au acces la servicii de alimentare cu apă sigură; calitatea aerului monitorizată și îmbunătățită în 300 de orașe
8. Investiții în reziliența sănătății – 850.000 de lucrători medicali vaccinați și beneficiază de terapii, echipament și condiții de muncă îmbunătățite
9. Investiții în societăți incluzive, egalitare din punct de vedere al genului și diverse, și comunicare strategică – 2.500 de organizații locale ale societății civile, 120 de instituții media independente și 2.000 de jurnaliști susținuți
10. Investiții în transformarea digitală – 80% din gospodării au acces la internet de mare viteză

Domeniile prioritare actuale de cooperare 2025-2027

Ultimii ani au adus șocuri și provocări enorme vecinătății estice a UE. Ucraina s-a aflat în prima linie a atacurilor militare directe și hibride ale Rusiei, în timp ce regiunea a suportat impactul unei realități geopolitice fundamental modificate. În acest context, flexibilitatea cadrului politic al Parteneriatului estic a sprijinit reforme critice, consolidând reziliența instituțiilor și a societăților, sprijinind în același timp toate părțile interesate, dincolo de relațiile interguvernamentale.

Toate țările Parteneriatului estic, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și societatea civilă din Belarus, continuă să beneficieze de cadrul politic al Parteneriatului estic, în pofida diversității căilor și ambițiilor lor în ceea ce privește UE. Parteneriatul estic va continua să sprijine Ucraina și Moldova, precum și Georgia, în cazul în care această țară va reveni pe calea către UE și va adopta reforme democratice, cuprinzătoare și durabile.

Privind în perspectivă, principiile fundamentale ale Parteneriatului estic, și anume condiționalitatea, incluziunea și diferențierea, precum și abordarea „mai mult pentru mai mult” vor rămâne neschimbate. Democrația, drepturile omului, valorile fundamentale și statul de drept continuă să fie pietrele de temelie ale politicii Parteneriatului estic.

Pentru a răspunde provocărilor actuale, agenda politică pe termen mediu a Parteneriatului estic a fost adaptată și consolidată în domenii politice-țintă cheie:

• Complementaritatea cu procesul de extindere, Parteneriatul estic sprijinind în mod eficient Ucraina și Moldova, precum și Georgia, în cazul în care această țară ar reveni pe calea aderării la UE și ar adopta reforme democratice, cuprinzătoare și durabile, în conformitate cu principiile fundamentale ale integrării europene, pe parcursul procesului de aderare la UE, continuând în același timp să sprijine partenerii interesați în ceea ce privește reformele în conformitate cu standardele UE, în special în domeniile legate de statul de drept și drepturile fundamentale;
• O agendă consolidată de cooperare regională în materie de securitate, reziliență democratică și socială pentru a contribui la combaterea nivelului crescând de amenințări hibride și dezinformare în regiune;
• Stimularea dezvoltării socio-economice, a tranziției verzi și a integrării și conectivității regionale pentru a promova transformarea pe termen lung ar trebui să se afle în centrul investițiilor UE prin intermediul Global Gateway și al Planului economic și de investiții al Parteneriatului estic
• Intensificarea angajamentului față de tineret și societatea civilă, inclusiv apărătorii drepturilor omului din țări și din exil.

Extinderea

Trei țări partenere din Europa de Est (Ucraina, Moldova și Georgia) se află în prezent în procesul de aderare la UE.

Aderarea la UE este un proces bazat pe merite. Pentru a deveni stat membru, fiecare țară trebuie să îndeplinească aceleași condiții și să parcurgă aceleași etape.

Ucraina a depus cererea de aderare la UE la 28 februarie 2022, urmată la 3 martie de Georgia și Republica Moldova.  În iunie 2022, Consiliul European a acordat Moldovei și Ucrainei statutul de țări candidate și a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei. În decembrie același an, Consiliul European a decis să deschidă negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina și a acordat statutul de țară candidată Georgiei. În iunie 2024, însă, Consiliul European a constatat că acțiunile guvernului georgian puneau în pericol parcursul UE al țării, ceea ce a dus la suspendarea procesului de aderare.

Pentru mai multe informații

Parteneriatul estic: Consiliul Uniunii Europene

Parteneriatul estic:  Serviciul European de Acțiune Externă

Parteneriatul estic: Direcția Generală Extindere și Vecinătate Estică (DG ENEST)