Președinta Sandu: „Dacă Rusia ajunge la putere, Moldova va deveni o bază pentru un război hibrid împotriva UE”

Timp de aproape cinci ani, Maia Sandu a luptat pentru a apăra democrația fragilă a Republicii Moldova de interferențele Kremlinului. Atacurile Moscovei sunt dureroase.

Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova din 2020, întâmpină DER STANDARD la Palatul Prezidențial – un bloc colosal de beton în care se întrunea cândva Sovietul Suprem al RSS Moldovenești. Sandu vorbește calm și concentrat, ascunzându-și de obicei emoțiile. Cu toate acestea, atunci când vorbește despre lupta de apărare a Ucrainei, ea subliniază în mod repetat eforturile eroice ale Ucrainei pentru o Europă liberă și legătura puternică dintre cele două țări. Ea spune clar: Ucraina și Moldova au început împreună drumul către UE și doresc să atingă acest obiectiv împreună.

STANDARD: Înainte de alegerile parlamentare din septembrie, avertizați asupra tentativelor Moscovei de destabilizare a regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Ce vă îngrijorează și ce faceți în această privință?

Sandu: Rusia încearcă să copleșească instituțiile moldovenești. Aceasta utilizează o varietate de instrumente pentru a interveni în procesele noastre politice și în alegeri. Am văzut-o anul trecut și o vom vedea și mai mult anul acesta, deoarece alegerile parlamentare sunt critice: viitorul democratic și european al Moldovei și securitatea regiunii sunt în joc. Consolidarea axei democratice în Europa de Est ar fi un semnal puternic că interferența autoritară poate fi respinsă cu unitate și reziliență. Finanțarea ilegală a partidelor politice este una dintre metodele Moscovei; interferența în regiunile autonome Transnistria și Găgăuzia sunt altele. Dacă Rusia va întrerupe din nou aprovizionarea cu gaze a malului stâng al Nistrului, suntem pregătiți să ajutăm. Există, de asemenea, atacuri cibernetice, scheme de cumpărare a voturilor și dezinformare.

STANDARD: Puteți cuantifica amploarea acestei influențe?

Sandu: Avem dovezi că 140.000 de persoane au fost plătite pentru voturile lor în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. La o populație de 2,5 milioane de locuitori, asta înseamnă 8-10% din electorat. Au existat false amenințări cu bombă la secțiile de votare din întreaga Europă pentru a împiedica oamenii să voteze. Au avut loc incendieri ale clădirilor Comisiei Electorale Centrale și ale mașinilor de poliție, pentru a crea haos și frică. Despre dezinformare: întâlnesc mulți oameni care mă susțin ca președinte, dar care au votat împotriva UE la referendum pentru că au crezut în dezinformare. Probleme precum presupusele pericole ale LGBTIQ, în care Biserica joacă un rol, dar și știri false care susțin că UE ar expropria terenuri. În ultimul timp, am lucrat intens pentru a consolida reziliența instituțiilor noastre și a societății civile – prin intermediul mass-media independente, prin legi mai stricte privind finanțarea campaniilor electorale și prin conversații cu oamenii. Discuțiile în familie sunt importante, în special explicațiile din partea membrilor diasporei, astfel încât oamenii să afle cum este cu adevărat viața în UE și în Rusia.

STANDARD: La alegerile precedente, au existat multe critici pentru faptul că în Rusia erau deschise doar două secții de votare pentru moldovenii din străinătate, în timp ce în Italia erau aproximativ 60. Care este motivul  și câte vor fi de data aceasta?

Sandu: Numărul secțiilor de votare din Rusia se bazează pe cifrele de la alegerile anterioare din 2020 și 2021. Din cauza războiului din Ucraina, în Rusia sunt acum și mai puțini moldoveni. La ultimele alegeri, Kremlinul a închiriat câteva avioane de pasageri la prețul de 50 000 de euro fiecare pentru a transporta câteva sute de persoane la secțiile de votare din Europa. Cine face asta și de ce? Era clar că acești oameni au fost plătiți pentru asta. Cu toate acestea, vom deschide din nou câteva secții de votare, astfel încât cei care doresc să poată participa.

STANDARD: Cât de mulțumită sunteți de progresele Republicii Moldova în vederea aderării la UE? Ce obstacole rămân?

Sandu: Avem un calendar pentru integrarea în UE – 2030 – și de când am depus cererea împreună cu Ucraina, am muncit din greu. Atât cooperarea cu instituțiile UE, cât și sprijinul din partea statelor membre merg foarte bine. Credem că putem finaliza procesul de screening până în septembrie 2025 și suntem pregătiți să deschidem negocierile privind primele capitole. Am creat capacitatea necesară și sperăm ca această voință politică puternică să continue și după alegerile parlamentare din toamnă.

STANDARD: Vedeți obstacole în rândul statelor membre care nu sprijină aderarea Ucrainei?

Sandu: Avem relații foarte bune cu toate statele membre. Credem că este în interesul tuturor cetățenilor UE ca Moldova și Ucraina să facă parte din UE. O Moldovă democratică și o Ucraină democratică și rezilientă contribuie la pacea și securitatea pe continent. Cred că vom avea sprijinul tuturor statelor membre UE atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina.

STANDARD: Ați aștepta Ucraina dacă statele membre UE ar accepta Republica Moldova, dar nu și Ucraina?

Sandu: Datorăm pacea noastră Ucrainei. Suntem mândri că am parcurs acest drum împreună și știm că progresul trebuie câștigat. Democrația din Moldova poate supraviețui doar ca parte a UE.

STANDARD: Deci, este un da sau un nu?

Sandu: Este un da, vrem să aderăm împreună la UE.

STANDARD: Aderarea la UE a mers adesea mână în mână cu aderarea la NATO. Credeți că neutralitatea este încă o strategie de securitate înțeleaptă în secolul XXI, având în vedere cât de mulți dintre vecinii de sud-vest ai Rusiei caută o anumită protecție din partea Moscovei?

Sandu: Neutralitatea este consfințită în Constituția noastră, iar majoritatea moldovenilor consideră că Republica Moldova trebuie să rămână neutră. Noi respectăm voința poporului. Desigur, suntem preocupați de problemele de securitate și depunem eforturi considerabile pentru a consolida reziliența țării noastre. În prezent, securitatea și pacea Moldovei sunt apărate de Ucraina. Suntem foarte recunoscători pentru acest lucru, la fel și țărilor care sprijină Ucraina. Ucraina va avea nevoie de și mai mult sprijin. Vom face totul pentru a ne asigura că Rusia nu va controla Moldova și nu va folosi țara împotriva Ucrainei și a statelor membre ale UE. Dacă Rusia ajunge la putere în Moldova, țara va deveni o bază pentru un război hibrid împotriva UE.

STANDARD: Cu cheltuieli de apărare de 0,6% din PIB, Republica Moldova este departe de obiectivul de 5% adoptat recent de statele NATO.

Sandu: Ei bine, noi nu suntem în NATO, dar ne-am crescut cheltuielile de apărare și vrem să facem și mai mult. Suntem conștienți de riscuri și suntem foarte recunoscători că beneficiem de Instrumentul european pentru pace.

STANDARD: Ce faceți în legătură cu criza energetică și prețurile ridicate?

Sandu: Nu mai suntem dependenți de gazul rusesc. Doar regiunea Transnistria mai primește gaz rusesc. Dar din moment ce energia electrică cumpărată din România trebuie să tranziteze mai întâi teritoriul controlat de regimul de la Tiraspol, rămânem vulnerabili. Cu toate acestea, o nouă linie de înaltă tensiune direct spre malul de vest al Nistrului ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului. Am investit masiv în energia regenerabilă. În zilele bune, cel puțin 20 % – și uneori chiar 50 % – din energia noastră electrică provine din surse regenerabile. Prețurile sunt încă ridicate, dar vor scădea în următorii ani.

STANDARD: Este această promisiune suficientă sau trebuie să se întâmple mai multe, și mai rapid?

Sandu: Criza energetică din Moldova a început în septembrie 2021. Rusia a reușit să convingă guvernele anterioare să nu construiască alternative, așa că am rămas vulnerabili la șantaj. Prețurile sunt, desigur, o problemă, dar trebuie să le spunem oamenilor adevărul, indiferent dacă este popular sau nu.

STANDARD: Există critici ocazionale cu privire la numirea netransparentă a judecătorilor Curții Supreme și a procurorului anticorupție.

Sandu: Ne aflăm în plin proces de reformă a justiției. Acesta este motivul pentru care mulți judecători și procurori sunt nemulțumiți. Atunci când am anunțat o evaluare riguroasă anticorupție, o treime dintre judecători au părăsit voluntar sistemul. Trebuie să finalizăm acest proces, deoarece nu poți obține rezultate în lupta împotriva corupției, atunci când corupția este încă prezentă în sistem. Cu judecători și procurori corupți, statul de drept nu poate fi apărat niciodată. Desigur, există judecători și procurori care ar fi bucuroși să vadă căderea acestui guvern. Faza de tranziție este dificilă. Judecătorii, de exemplu, doresc să amâne legile privind finanțarea ilegală a partidelor. Statul nu este atât de eficient pe cât ne-am dori. Dar mergem înainte. Oamenii înțeleg că mai întâi trebuie să curățăm sistemul judiciar – numai atunci poate începe justiția.

STANDARD: Acum câteva zile, celebrul rapper rus Basta a cântat la un festival de absolvire în fața clădirii guvernului din Chișinău. Au participat zeci de mii de tineri. Vă deranjează acest lucru?

Sandu: Concertul a fost organizat de un politician local. Au fost și mulți interpreți care nu sunt ruși, dar da: cred că instituțiile statului ar trebui să acorde o atenție sporită celor cărora li se permite să cânte în fața tinerilor noștri.

[popular_posts columns_xl=”4″ columns_l=”4″ columns_m=”3″]